Cele patru stadii ale vieții: Educația & Experiența, Puterea, Nemurirea

Herbert Harris în cartea cele 12 legi universale ale succesului

Primul stadiu al vieții este cel al educației - acest stadiu durează în general de la naștere până la vârsta de 20-25 de ani. La modul general, în timpul stadiului de educație omul construiește fundația - gândurile, atitudinea, emoții și asocieri - pe care va ridica apoi întregul edificiu al vieții sale.

În această primă etapă, omul își dezvoltă atitudinea față de el însuși, își construiește imaginea de sine. Concomitent, el dezvoltă atitudini și față de ceilalți oameni, față de lume în general. Dobândește încredere în sine sau reversul ei teama, credința sau îndoială, curaj sau lașitate. Se modelează acum natura sa intimă, pozitivă sau negativă, de dăruitor sau de hoț.

Dacă fundația care se construiește în acest stadiu al vieții unui om nu este suficient de solidă, mai devreme sau mai târziu în ea vor apărea fisuri. Acestea se vor izbi ca un hoț în noapte care fură pacea minții, sănătatea și posesiunile pe care omul credea că le-a dobândit.

Când această fundație este ridicată pe adevăr, onestitate, iubire, credință, încredere, compasiune și pe toate celelalte aspecte și atribute pozitive, nimic nu i se va părea cu neputință tânărului adult.

Al doilea stadiu al vieții este cel al emoțiilor, senzațiilor și experienței - cronologic acest stadiu se întinde de la 20-25 ani, până la 40-50 ani. În această etapă omul începe să experimenteze și să afle lucruri despre el însuși.

Acum el poate experimenta iubirea, sexul, alcoolul, drogurile, competiția, insecuritatea, succesul, eșecul, fustrarea și toate celelalte senzații care fac viața pasionantă, intensă, provocatoare.

Această a doua etapa este cea a provocărilor; bărbații sunt tentați să se cramponeze în plăcerile generate de sex, alcool, putere și confruntări. Femeile sunt tentate să caute iubire și atenție.

Trasătura esențială a celui de al doilea stadiu al vieții, este aceea că fiecare caută un anumit sentiment.

Provocarea majoră legată de această etapă este aceea de a dobândi autodisciplină și stăpânirea pasiunilor fizice și emoționale.

Sursă imagine: Madhu Madhavan, Unsplash

Al treilea stadiu al vieții este cel al puterii - etapa puterii cuprinde perioada dintre vârsta de 40-50 de ani, până 60-70 de ani. Este etapa în care fie se ating cele mai bune succese, fie se înregistrează pierderile cele mai mari.

Provocarea celui de-al treilea stadiu al vieții este: "... alegeți-vă acum cui vieți slujiți ..." - Iosua,24:15

Vei sluji deci binelui său răului; este alegerea fiecăruia. Problemele cu care se confruntă și în această etapă îl va aduce pe fiecare om în fața adevărului despre sine însuși, îi va arăta cine este cu adevărat. Acum el va hotărî cărui tip uman dorește să-i aparțină.

Al patrulea stadiu al vieții este cel al nemuririi. Numai după asimilarea completă a lecțiilor corespunzătoare stadiului puterii se poate trece la stadiul următor, cel al nemuririi. Acesta durează în general de la 60-75 ani până la 75-100 ani. El cântărește acum ce trebuie să dăruiască lumii, ce poate să ofere sau cum trebuie să traiască astfel încât contribuțiile sale să fie cât mai durabile.

În acest punct al evoluției, omul își dezvoltă capacitațile de vizionar, puterea de a vedea lucrurile așa cum sunt, nu așa cum par.

Viziunea nemuririi nu se referă la propria persoană, la dorințe sau ego. Ea are drept scop valorificarea asperctelor pozitive care rezultă din serviciul dezinteresat adus umanității. Se adresează unei nevoi pozitive, valoroase lumii.

În al patrulea stadiu al vieții unui om poate să apară obsesia realizărilor perene. Această obsesie este rezultatul unei dorițe profunde de a manifesta viziunea nemuririi, alimentată de credința totală în Dumnezeu și în puterile proprii.

Sunt oameni cărora nu li se aplică exact periodizarea enunțată mai sus. Multe figuri importante al istoriei au trăit relativ puțin.

O analiza amănunțită a vieților lor ar pune în evidența faptul că ei au parcurs totuși toate cele patru stadii de evoluție enumerate, dar într-un ritm mult mai accelerat.

Ioana d'Arc a atins nemurirea la 19 ani,când a fost arsă pe rug. Alexandru cel Mare a atins nemurirea înaintea vârstei de 32 de ani, când el cucerise deja cea mai mare parte a lumii cunoscute. Martin Luther King a mișcat conștiința umanității și a atins nemurirea înainte să împlnească 40 de ani.

Sursă imagine: Unsplash

Click pe carte pentru a-l achiziționa de pe Libris.ro