Cum să ne îmbrățișăm emoțiile?
- Heal Your Life
- Mar 7, 2020
- 3 min read
Updated: Sep 6, 2020
Iubirea adevărată pentru noi înșine include, prin definiție, fiecare aspect al vieților noastre - pe cele bune, rele sau dificile, trecutul plin de obstacole, viitorul nesigur, precum și experiențele stânjenitoare și rușinoase pe care le vom uita în curând.
Asta nu înseamnă că trebuie să celebrăm tot ce ni s-a întâmplat ori să le transmitem mulțumiri celor care ne-au rănit. Dar, fie că ne place, fie că nu, reziduurile emoționale ale experiențelor noastre sunt parte din noi. Dacă opunem rezistență vreunui aspect,ne vom simți ca niște impostori, ca niște indivizi rupți de propria noastră persoană.

În cazul în care neglijăm sinele nostru autentic, riscăm să fim dominați de ceilalți, în loc să dezvoltăm relații de iubire cu ei.
Dar dacă ne deschidem inimile pe cât de larg ne permit experiențele personale, învățăm să ne armonizăm cu nevoile noastre, cu percepțiile, gândurile și sentimentele din momentul actual, fără să fim împiedicați de judecăți bazate pe așteptările altora. Astfel ajungem, în cele din urmă, să ne percepem adevărata valoare. Acest tip de înțelegere vine din experiențele intime cu propriile emoții și corpuri, precum și cu propriile gânduri.

Cum să găsim un refugiu în interior
Meditația conștientă - mai cunoscut ca mindfulness - poate să ne fie un refugiu, dar nu este o practică ce exclude viața reală. Puterea ei constă în faptul că ne ajută să privim sentimentele și gândurile problematice într-un mod diferit - prin conștientizare, echilibru și iubire. Acest lucru ne vindecă într-un mod mult mai eficient decât dacă am încerca să anihilăm sentimentele care ne fac rău sau să renunțăm definitiv la tiparele negative de gânduri.
Cum să ne întâmpinăm sentimentele cu ușa deschisă?
Conștientizarea și iubirea sunt calități pe care putem să ne bizuim. Ele ne ajută să ne regăsim atunci când ne dăm seama că am pierdut calea cea dreaptă. Ne protejează indiferent de furtunile sau loviturile prin care trecem. Și ne ajută să renunțăm la ideile percepute despre cum ar trebui să ne simțim sau cum ar trebui să fie viața într-un anumit moment.
Vindecarea vine de dinăuntru
Când emoțiile complexe sunt ținute ascunse un timp foarte îndelungat, adesea e nevoie de ani de zile pentru a deveni conștienți de ele. Până atunci, nu pot fi eliberate, iar noi nu ne putem vindeca.
Acest lucru s-a dovedit a fi adevărat și pentru prietena mea Barbara Graham,care descrie în memoriile ei, Camp Paradox, cum a făcut pace cu o experiență ce avusese loc cu decenii înainte.
"Mi-au trebuit 30 de ani să înțeleg că ceea ce se întâmplase între mine și consiliera din tabăra organizată de școală - pe atunci, eu aveam 14 ani, iar ea 28 - fusese abuz sexual. A trebuit să mai treacă alți zece ani ca să o iert pentru că mă atinsese și - cel mai greu lucru - să încetez să mă mai învinovățesc", mi-a mărturisit Barbara.
"Când în sfârșit am înțeles ce se întâmplase, m-a copleșit o tristețe adâncă, ce fusese tot timpul acolo, dar pe care nu știam că o purtam cu mine", a adăugat ea.
"Plângeam fără contenire. După un timp, tristețea a lăsat loc furiei - și ea fusese acolo, fără să fi fost băgată în seamă. Înainte de asta, simțeam doar o mare rușine, ajungând la convingerea că era ceva profund în neregulă cu mine. Ori de câte ori îmi aminteam despre acea tabără de vară, simțeam rușinea însoțită de un soi de amorțeală, însă în majoritatea timpului încercam să nu mă gândesc la cele petrecute la vremea respectivă.
Acum a devenit clar pentru mine că atât tristețea, cât și furia erau necesare. Trebuia să înfrunt fățiș acel uragan care fusese ținut în interiorul meu atât de mult timp."
După cum a descoperit Barbara, experimentarea forței brute a emoțiilor ei a fost un pas esențial pentru a ajunge să se iubească pe sine. Uneori ne dăm seama că trebuie să mergem încă mai departe, spunând adevărul nu doar față de noi înșine, ci mărturisindu-l celorlalți. S-ar putea să simțim că e nevoie să acționăm, să restabilim dreptatea sau să intreprindem anumite schimbări. Însă chiar și atunci când deschidem poarta propriilor emoții facem doar primul pas - abia punem piatra de temelie a iubirii adevărate și a fericirii.
- Sharon Salzberg în cartea Iubirea reală Arta unei conexiuni conștiente
Click pe carte pentru a-l achizitiona de pe Libris.ro






Comments