Nu fii victima neputincioasă a gândurilor tale, ci stăpânul absolut al acestora.

Există înlăuntrul tău o putere și o inteligență incredibilă, care reacționează în permanență la gândurile și la cuvintele tale.

Dacă vei învăța să îți controlezi mintea printr-o alegere conștientă a gândurilor, tu vei putea fi la unison cu această putere.

Nu porni de la permisa că mintea ta deține controlul.

Tu ești cel care deține controlul asupra ei.

Renunță la vechiul tău mod de a gândi. Dacă vechiul tău mod de a gândi încearcă să revină în forță și îți spune: "Îmi este atât de greu să mă schimb", preia controlul asupra minții tale și spune-ți:

• "Optez pentru a crede că îmi este din ce în ce mai ușor să fac aceste schimbări".

Este posibil să ai nevoie de mai multe astfel de conversații cu mintea ta înainte ca ea să recunoască faptul că tu deții controlul asupra ei și să facă așa cum spui.

Exemplu:

Dacă ai un copil mic căruia i-ai permis foarte mult timp să stea noaptea oricât de târziu dorește,după care iei decizia bruscă de a-i impune să se culce la ora 8:00 seara,cum crezi că se va simți în prima noapte?

Cu siguranță el se va revolta împotriva acestei reguli, așa că va țipa și va da din picioare, făcând tot ce îi va sta în puteri pentru a nu se culca.

Dacă vei ceda, copilul va obține controlul asupra ta și nu-l vei putea convinge niciodată să facă așa cum dorești tu. În schimb,dacă îți menții calm decizia și insiști cu fermitate că aceasta este noua lui ora de culcare, mai devreme sau mai târziu revolta lui va înceta. După două sau trei seri dificile, copilul se va obișnui cu noua lui oră de culcare.

La fel se petrec lucrurile și cu mintea.

La început, ea se revolta și acest lucru este normal. Ea a fost antrenată să se comporte într-un anume fel și nu îi convine nici o schimbare.

Tu ești însă cel care deține frâiele controlului asupra ei. De aceea,dacă vei rămâne ferm pe poziție,în scurt timp vei începe să gândești altfel. Vei trăi chiar o stare euforică, știind că nu mai ești victima neputincioasă a gândurilor tale, ci stăpânul absolut al acestora.

Sursă imagine: Ashley Batz,Unsplash

Exercițiu: Eliberarea interioară

În timp ce citești acest paragraf,respiră profund.

Pe expirație, relaxează-ți întregul trup de tensiuni. Conștientizează la început relaxarea capului, a frunții și a feței. Capul nu trebuie să fie tensionat pentru a putea citi în continuare. Lasă-ți apoi limba, gâtul și umerii să se relaxeze. Lasă-ți apoi spatele,abdomenul și zona pelviană să se relaxeze. În final, relaxează-ți picioarele și tălpile. Respiră calm.

S-a produs cumva o schimbare în corpul tău de când ai citit ultimul pragraf?

Observă cât de multe tensiuni erau acumulate în corpul tău. Dacă ai putut face acest lucru în cazul corpului, cu siguranță îl poți face și în cazul minții.

Așează-te într-o poziție confortabilă. Relaxează-te și spune-ți: "Doresc să mă eliberez. Renunț la teamă. Renunț la mânie. Renunț la vinovăție. Renunț la tristețe. Renunț la vechile mele limitări. Renunț la toate aceste lucruri. Mă simt împăcat cu mine însumi și cu viața mea. Mă simt în siguranță." Repetă de două-trei ori acest exercițiu. Bucură-te de senzațiile produse de acest proces de eliberare interioară.

Nu trebuie să te lupți cu schimbarea, să fii stresat sau tensionat. Este suficient să te relaxezi și să afirmi ceea ce dorești. Acesta este calea ușoară care conduce către schimbare.

Eliberarea la nivelul corpului fizic

Uneori este nevoie să experimentăm inclusiv o eliberare la nivelul corpului fizic.

Experiențele și emoțiile noastre sunt adeseori blocate în interiorul corpului.

Spre exemplu,dacă ți-ai controlat prea multă vreme expresia verbală, poți țipa în interiorul mașinii, cu geamurile închise. Dacă ai acumulat prea multă mânie, poți lua o perna la bătaie, poți juca tenis sau poți alerga.

Noi refuzăm adeseori să acceptăm că această cramponare de trecut - indiferent cât de îngrozitor a fost evenimentul din viața noastră - NU FACE DECÂT SĂ NE RĂNEASCĂ ÎN CONTINUARE PE NOI.

"Celorlalți" nu le pasă cu adevărat.

De regulă, ei nici măcar nu au idee despre ce se întâmplă în mintea noastră.

Refuzând să trăim în momentul prezent, noi ne rănim singuri.

Trecutul nu mai exista, iar ceea ce a fost nu mai poate fi schimbat.

Momentul prezent este singurul pe care îl putem experimenta.

Atunci când ne plângem de un eveniment din trecut, noi experimentăm această amintire în momentul prezent, pierzând astfel din vedere experiența pe care o trăim în clipa de față.

Fragment din cartea Poți să-ți vindeci viața, de Louis L. Hay

Fragment din cartea Poți să-ți vindeci viața, de Louis L. Hay